1. Să n-am cuvintele tocite
în laude spre Dumnezeu,
/: şi nici în rugăciuni rostite :/
s-am fraze seci și reci - mereu!

R: Cuvântul, cuvântul,
flacără să-mi fie,
rugăciune vie,
pentru închinare
foc aprins din soare,
/: pentru Dumnezeu, :/
fie cântul meu!

2. Trezeşte-mi duhul şi credinţa
să-mi facă laudele foc,
/: și-n rugăciune stăruinţa :/
să-mi ardă alb în orice loc!

3. Nu numai litera să-mi fie
întreagă-n minte și-n cuvânt,
/: ci duhul ei din Cartea vie :/
să-mi fie-al vieţii-aşezământ!

4. Și rugăciune şi cântare
să-mi fie adevăr trăit
/: în trup, în duh şi în mişcare :/
să fie Dumnezeu slăvit!

I: Cântările Harului, volumul 14, cântarea 167